MĂSCĂRICIÚNE, măscăriciuni, s. f. (Înv.) Vorbă, gest, purtare trivială; măscărie. – Măscări + suf. -ciune.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂSCĂRICIÚNE s. v. bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, giumbușluc, imoralitate, impudoare, indecență, necuviință, nerușinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

măscăriciúne s. f., g.-d. art. măscăriciúnii; pl. măscăriciúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink