MĂRGELÁT, -Ă, mărgelați, -te, adj. Împodobit cu mărgele (1). ♦ (Despre animale) Care are la gât niște protuberanțe în formă de mărgele (1). – Mărgea + suf. -at.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂRGELÁT adj. v. buclat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mărgelát adj. m., pl. mărgeláți; f. sg. mărgelátă, pl. mărgeláte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink