MĂRĂMIOÁRĂ, mărămioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui maramă; mărămuță. – Maramă + suf. -ioară.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

mărămioáră s. f. (sil. -mioa-), g.-d. art. mărămioárei; pl. mărămioáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink