MÂNZULÉȚ, mânzuleți, s. m. (Reg.) Mânzișor. – Mânz + suf. -uleț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂNZULÉȚ s. v. mânzișor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mânzuléț s. m., pl. mânzuléți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink