MÂNJITÚRĂ, mânjituri, s. f. (Rar) Murdărie, pată. – Mânji + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

mânjitúră s. f., g.-d. art. mânjitúrii; pl. mânjitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink