mânecândă, mânecânde s. f. Stihiră care se cântă duminica la utrenie între laude și doxologie și care, asemenea svetilnelor, corespunde celor 11 evanghelii ale Învierii; eotinală. – Din mâneca.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink