lăturni, vb. refl. – (reg.) A se porni în căutarea cuiva; a cerceta laturile unei zone: „După el s-o lăturnit / Cu sape și cu topoare” (Memoria, 2001: 112). – Din lature.

lăturni, vb. refl. – A se porni în căutatea cuiva; a cerceta laturile unei zone: „După el s-o lăturnit / Cu sape și cu topoare” (Memoria 2001: 112). – Din lature.