2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
lăstire sf [At: PSALT. HUR. 117v/3 / Pl: ~ri / E: lăsti cf slv льштєниѥ] (Îvr) Înșelătorie.
lăsti vt [At: PSALT. HUR., ap. DA / Pzi: ~tesc / E: slv льстити] (Îvr) A înșela.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lăstésc v. tr. (vsl. lĭstiti, a înșela, lĭstĭ, înșelăcĭune, d. got. lists, germ. list, viclenie, V. prilăstesc). Vechĭ. Înșel. – Și lăstire și -itúră, înșelăcĭune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
lăsti (-tesc, -it), vb. – A înșeal, a păcăli. Sl. lĭstiti (DAR). Împrumut cult, sec. XVI, înv. – Der. lăstitoriu, adj. (înv., înșelător); lăstiv, adv. (înșelător, înv.), din sl. lĭstivŭ.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
lăsti, lăstesc, vb. IV (reg.) a înșela, a vicleni.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: lăstire
lăstire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: lăsti
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)