8 definiții pentru lăor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OR s. n. Firele de cânepă sau de in care rezultă după melițare și din care se extrage fuiorul. – Et. nec.

OR s. n. Firele de cânepă sau de in care rezultă după melițare și din care se extrage fuiorul. – Et. nec.

or sm [At: I. IONESCU, M. / V: (reg) laor / E: ns cf lat lober, -bri] Fire de cânepă sau de in care rezultă după melițare și din care se extrage fuiorul.

lăor n. coroagă de cânepă sau de in.

lăór n., pl. urĭ (lat. lĭber, carte, din care s’a făcut *léur, apoĭ *leór, ca fior. V. liber 1). Fibră textilă de cînepă orĭ de in.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

or (-ri), s. m. – Fuior de in sau de cînepă. – Var. lior. Origine îndoielnică. După Tiktin și Scriban din lat. liber (bot.), tratat ca febrisfior, cf. REW 5011.

Intrare: lăor
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • or
  • orul
  • oru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • or
  • orului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orsubstantiv neutru

  • 1. Firele de cânepă sau de in care rezultă după melițare și din care se extrage fuiorul. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.