opțiuni
  • info

7 definiții pentru lăibărac

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂIBĂRAC, lăibărace, s. n. (Pop.) Laibăr. – Laibăr + suf. -ac.

lăibărac sn [At: TDRG / V: (reg) lai~ / Pl: ~ace / E: laibăr1 + -ac] 1-6 (Reg; șhp) Laibăraș (1-6).

LĂIBĂRAC, lăibărace, s. n. (Reg.) Laibăr. – Laibăr + suf. -ac.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lăibărac (pop.) s. n., pl. lăibărace

lăibărac s. n., pl. lăibărace

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LĂIBĂRAC s. v. laibăr, mintean, surtuc.

lăibărac s. v. LAIBĂR. MINTEAN. SURTUC.

Intrare: lăibărac
lăibărac substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăibărac
  • lăibăracul
  • lăibăracu‑
plural
  • lăibărace
  • lăibăracele
genitiv-dativ singular
  • lăibărac
  • lăibăracului
plural
  • lăibărace
  • lăibăracelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lăibărac, lăibăracesubstantiv neutru

etimologie:
  • Laibăr + sufix -ac. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.