LUTUÍ, lutuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lipi cu lut; a murui. – Lut + suf. -ui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

LUTUÍ vb. v. lipi, murui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lutuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lutuiésc, imperf. 3 sg. lutuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. lutuiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink