2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
lurbăn sm vz leorbă
lúrbăn și -ăr m., pl. enĭ, erĭ (sas. lurber, germ. lorbeer). Trans. Laur, dafin.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
leoápa și leópa, leoárba și leórba (eoa, eo o silabă) f. (imit. ca și leorbă). Mold. Fam. Tacă-țĭ leoapa, tacă-țĭ gura (fleoanca).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
leórba, V. leoapa.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LURBĂN s. v. dafin, laur.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lurbăn s. v. DAFIN. LAUR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
leorbă (leorbe), s. f. – 1. Dafin, Laurus nobilis. – 2. Usturoiță, Alliaria officinalis. – Var. lurbăr, lurbăn. Germ. Lorbeer, prin intermediul săs. lurber (Borcea 197). În Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
leorbă s.f. (reg.) laur, dafin, usturoiță.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M27) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |