LUMINESCENȚĂ, luminescențe, s. f. Proprietate pe care o au unele substanțe de a emite radiații luminoase provenite dintr-o energie netermică; emisiune de raze luminoase reci. [Var.: luminiscență s. f.] – Din fr. luminescence.

luminescență sf [At: CONTEMP., S. II, 1948, nr. 110, 13/6 / V: (pop) ~nis~ / Pl: ~țe / E: fr luminescence] 1 Proprietate pe care o au unele substanțe de a emite radiații luminoase provenite dintr-o energie netermică. 2 Emisiune de raze luminoase reci.

LUMINESCENȚĂ, luminescențe, s. f. Proprietate pe care o au unele substanțe de a emite radiații luminoase provenite dintr-o energie netermică; emisiune de raze luminoase reci. – Din fr. luminescence.

LUMINESCENȚĂ, luminescențe, s. f. Proprietate pe care o au unele substanțe de a emite radiații luminoase provenite dintr-o energie netermică. Grație lui Vavilov, se fabrică în serii în Uniunea Sovietică lămpile de lumină albă, foarte economice, a căror funcționare se bazează pe luminescență. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 375, 5/1.

LUMINESCENȚĂ s.f. Proprietate a unor corpuri de a emite radiații luminoase care nu sunt de natură termică. [Cf. fr. luminescence].

LUMINESCENȚĂ s. f. proprietate a unor substanțe de a emite radiații luminoase, care nu sunt de natură termică. (< fr. luminescence)

LUMINESCENȚĂ ~e f. Proprietate a unor corpuri (lipsite de incandescență) de a emite raze luminoase la temperaturi scăzute. /<fr. luminescence

luminiscență sf vz luminescență

luminescență / luminiscență s. f., g.-d. art. luminescenței / luminiscenței; pl. luminescențe / luminiscențe

luminescență s. f., g.-d. art. luminescenței, pl. luminescențe

luminescență (pr. sce)

!luminiscență s. f., g.-d. art. luminiscenței

LUMINESCÉNȚĂ (< fr. {i}; {s} lat. lumen „lumină”) s. f. Emisie de iradiere luminoasă electromagnetică, fenomen caracteristic unor substanțe, a cărei intensitate pe anumite lungimi de undă este mai puternică decât iradierea termică și care se datorează, în general, trecerii unui electron de la stadiul excitat la stadiul de bază (de ex. fluorescență, fosforescență, electroluminescență). L. poate fi observată în solide, lichide și gaze, minerale sau organice, fiind provocată de luminarea materialului (fotoluminescent), accelerarea electronilor (catodoluminescență), frecare (triboluminescență), ori în timpul unei reacții chimice (chemoluminescență sau bioluminescență observabilă la organismele vii – licurici, pești abisali, ciuperci sau microorganisme).