9 definiții pentru logopatie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LOGOPATIE, logopatii, s. f. Defect de vorbire care constă în exprimarea neclară, confuză a gândurilor. – Din fr. logopathie.

LOGOPATIE, logopatii, s. f. Defect de vorbire care constă în exprimarea neclară, confuză a gândurilor. – Din fr. logopathie.

logopatie sf [At: ENC. ROM. / Pl: ~ii / E: fr logopathie] (Med) Defect de vorbire care constă în exprimarea confuză a gândurilor.

LOGOPATIE s.f. Defect de vorbire care constă în exprimarea încîlcită a gîndurilor. [Gen. -iei. / < fr. logopathie, cf. gr. logos – vorbă, pathos – suferință].

LOGOPATIE s. f. defect de vorbire constând în exprimarea confuză a ideilor; lalopatie. (< fr. logopathie)

LOGOPATIE ~i f. Defect de vorbire. /<fr. logopathie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

logopatie s. f., art. logopatia, g.-d. art. logopatiei; pl. logopatii, art. logopatiile (desp. -ti-i-)

logopatie s. f., art. logopatia, g.-d. art. logopatiei; pl. logopatii, art. logopatiile

logopatie s. f., art. logopatia, g.-d. art. logopatiei; pl. logopatii, art. logopatiile

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

LOGO- „vorbire, termen, studiu, raport”. ◊ gr. logos „cuvînt, discurs, rațiune” > fr. logo-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. logo-.~clonie (v. -clonie), s. f., defect de vorbire care constă în repetarea convulsivă a unei silabe la mijlocul unui cuvînt; ~cofoză (v. -cofoză), s. f., surditate verbală; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de a pronunța unele sunete sau cuvinte dificile; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se determină raportul dintre două mărimi electrice; ~patie (v. -patie), s. f., defect de vorbire care constă în exprimarea confuză a ideilor; ~pedie (v. -pedie), s. f., ramură a pedagogiei speciale care se ocupă cu corectarea deficiențelor de limbaj ale copiilor; ~plegie (v. -plegie), s. f., imposibilitate de a pronunța unele sunete sau cuvinte; ~ree (v. -ree), s. f., tendință excesivă de a vorbi continuu și incoerent; ~terapie (v. -terapie), s. f., totalitate a tehnicilor de corectare a limbajului oral sau scris.

Intrare: logopatie
logopatie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • logopatie
  • logopatia
plural
  • logopatii
  • logopatiile
genitiv-dativ singular
  • logopatii
  • logopatiei
plural
  • logopatii
  • logopatiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

logopatie, logopatiisubstantiv feminin

  • 1. Defect de vorbire care constă în exprimarea neclară, confuză a gândurilor. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: lalopatie
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.