LOCVÁCE adj. invar. (Livr.) Care vorbește mult; vorbăreț, limbut, guraliv. – Din fr. loquace, lat. loquax, -acis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Iris | Semnalează o greșeală | Permalink

LOCVÁCE adj. invar. (Liv.) Vorbăreț, limbut. [< fr. loquace, cf. lat. loquax].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOCVÁCE adj. inv. vorbăreț, volubil, limbut. (< fr. loquace, lat. loquax, -acis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LOCVÁCE s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Locvace ≠ taciturn
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

locváce adj. invar.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink