opțiuni
  • info

8 definiții pentru locul

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LOCUL, loculi, s. m. (Bot.) Cavitate a unui fruct în care se află semințele; lojă (II 1). [Var.: loculă s. f.] – Din fr. locule.

LOCUL, loculi, s. m. (Bot.) Cavitate a unui fruct în care se află semințele; lojă (II 1). [Var.: loculă s. f.] – Din fr. locule.

locul sm [At: COSTINESCU / V: ~ă sf / Pl: ~i, ~e / E: fr locule, lat loculus] 1 (Arl) Cavitate săpată în pereții mormintelor din epoca romană, în care se depunea trupul celui mort. 2 (Bot; șîf loculă) Cavitate în floarea unei plante, în care se găsesc ovulele sau polenul. 3 (Bot; șîf loculă) Cavitate în fructul unei plante, în care se găsesc semințele. 4 (Îvr; șîf loculă) Lojă.

LOCUL s.m. 1. (Arheol.) Cavitate săpată în pereții mormintelor din epoca romană, în care se depunea trupul mortului. 2. (Bot.) Mică încăpere, cavitate, cămăruță a unui fruct în care se află semințele; lojă (II). [Var. loculă s.f. / < fr. locule, cf. lat. loculus].

LOCUL s. m. 1. cavitate săpată în pereții mormintelor din epoca romană, în care se depunea trupul mortului. 2. (bot.) cavitate mică a unui organ (ovar, antenă); lojă (4). (< fr. locule, lat. loculus)

LOCUL ~i m. bot. Cavitate a unui fruct în care se află semințele. /<fr. locule

LOCULĂ s. f. v. locul.

loculă sf vz locul

LOCULĂ s.f. v. locul.

Intrare: locul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • locul
  • loculul
  • loculu‑
plural
  • loculi
  • loculii
genitiv-dativ singular
  • locul
  • loculului
plural
  • loculi
  • loculilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • loculă
  • locula
plural
  • locule
  • loculele
genitiv-dativ singular
  • locule
  • loculei
plural
  • locule
  • loculelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

locul, loculisubstantiv masculin

  • 1. botanică Cavitate a unui fruct în care se află semințele; lojă. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: lojă
  • 2. arheologie Cavitate săpată în pereții mormintelor din epoca romană, în care se depunea trupul mortului. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.