11 definiții pentru liur

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIUR s. n. (Reg.) Vin slab (amestecat cu apă); poșircă. – Din ucr. ljura.

LIUR s. n. (Reg.) Vin slab (amestecat cu apă); poșircă. – Din ucr. ljura.

liur sms [At: LB / V: (înv) ~iu / E: ucr люра] 1 (Trs) Must făcut din fructe etc. 2 (Reg; pex) Vin slab amestecat cu apă Si: leoarcă1 (2), poșircă.

LIUR n. reg. Vin slab, prost. /<ucr. ljura

liùriu n. Mold. vin prost. [Pol. LIURA].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

liur s. n. – Poșircă, must. – Var. liură, liurcă. Origine îndoielnică. După Cihac, II, 174 și Scriban, din rut. ljura (după Gáldi, Dict., 142, din mag. lőre), ceea ce pare posibil, fiind cuvînt uzual numai în N. țării. Fără îndoială, coincide cu leaorcă, care este în mod evident expresiv, cum pot fi și cuvintele indicate ca izvoare.

Intrare: liur
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • liur
  • liurul
  • liuru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • liur
  • liurului
plural
vocativ singular
plural
liuriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

liursubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.