2 intrări
4 definiții
Etimologice
liudă (-de), s. f. – 1. Contribuabil, birnic. – 2. Soldat înrolat în cavalerie care lupta ca pedestru, deoarece nu mai avea cal. – Var. ludă. Sl. ljudŭ „lume”, ljudije „oameni” (Cihac, II, 174; Tiktin), cf. sb., cr., slov. ljudi, pol. lud (› ludă), germ. Leute, de unde sp. leude. Astăzi rar.[1]
- Var. liude (cf. def. din Dicționarul de Sinonime și Dictionarul ortografic) — blaurb.
Enciclopedice
GLAGOLOM JGHI SERDȚA LIUDEI (ГЛАГОЛОМ ЖГН CEΡДЦA ЛЮДEИ) (rus.) să înflăcăreze cuvântul tău inimile oamenilor – Pușkin, „Prorok”. Menirea artistului este să înflăcăreze pe oameni pentru atingerea unor țeluri înalte.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
LIUDE s. v. birnic, contribuabil, subiect impozabil.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
liude s.m. (înv.) individ, persoană; pedestru, codaș.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: liudei
liudei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: liudă
liudă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||