8 definiții pentru «litosferă»   declinări

LITOSFÉRĂ s. f. Învelișul exterior solid al globului pământesc. – Din fr. lithosphère.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LITOSFÉRĂ f. Înveliș extern solid de pe suprafața globului pământesc; scoarța terestră. [G.-D. litosferei; Sil. -to-sfe-] /<fr. lithosphere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LITOSFÉRĂ s.f. Învelișul exterior, pietros, al globului terestru. [< fr. lithosphère, cf. gr. lithos – piatră, sphaira – sferă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LITOSFÉRĂ s. f. înveliș exterior, solid, al globului terestru. (< fr. lithosphère)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LITOSFÉRĂ s. (GEOL.) scoarță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

litosféră s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. litosférei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

LITOSFÉRĂ (‹ fr. {i}; {s} lito- + gr. sphaira „sferă”) s. f. Înveliș solid al globului terestru constituit din crustă și mantaua superioară, de grosime variabilă, între 70 km (sub oceane) și 150 km (sub continente). Datorită rigidității sale, undele seismice transversale se propagă cu viteză ridicată, astfel încât plăcile mobile din care este formată l. pot aluneca unele peste altele.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

litosferă, (engl.= față de conceptul clasic, în care l. cuprindea → crusta, în accepțiunea modernă, l. reprezintă geosfera de la periferia Terrei sau „coaja solidă” a Pământului, în care se diferențiază două pături separate prin discontinuitatea Moho: l. sup. sau crusta și l. inf. care include part. sup. (solidă) a mantalei sup. (→ str. B). Baza l. are o supr. foarte neregulată situându-se la adâncimea de 70 – 120 km, adică la supr. astenosferei. Constituția solidă a l. îi permite să reziste la stressurile de forfecare; l. suportă numai deformări elastice de anvergură, cu timp de relaxare foarte îndelungat, iar la stress reacționează casant. De aici concluzia că numai în l. pot avea loc cutremure de pământ. V. și Pământ.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink