lipeală sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 406/20 / Pl: ~eli / E: lipi + -eală] 1-4 Lipire (1-4). 5 Lipitură (3). 6 Sudură. 7 (Îvr) Ceea ce se lipește de ceva. 8 (Îvr) Contagiune. 9 (Fig; îvr) Lipici (1). 10 (Mol) Chelfăneală. 11 (Îe) A-și face o ~ (sau ~la cu cineva) A avea o relație de dragoste cu cineva.

lipeală, lipeli s. f. 1. încercare a cuiva de a se apropia sufletește de cineva, încercare de a seduce pe cineva; apropiere între două persoane. 2. înțelegere între două persoane încheiată printr-un mijlocitor.

lipeală s.f. 1 (înv.) v. Lipitură. 2 (arg.) <arg.> lipitură. Îl roagă să-i facă lipeala cu o colegă a lui.