INEAȚĂ, inețe, s. f. Numele a două plante care cresc prin livezi, fânețe, pășuni etc.; a) plantă erbacee cu flori albe; inișor (Linum catharticum); b) plantă erbacee cu tulpini numeroase, cu flori albastre (Linum austriacum). – In² + suf. -eață.

ineață s. f., g.-d. art. ineței; pl. inețe

INEAȚĂ s. (BOT.) 1. (Linum catharticum) (reg.) inușor, mărgeluță. 2. (Linum austriacum) (reg.) inușor, in-de-câmp.

LINUM L., IN, fam. Linaceae. Gen originar din zonele temperate ale globului, peste 100 specii, erbacee, semilemnoase, vivace, anuale, cu tulpini drepte, lucioase, ramificate. Frunze verzi-deschis, 1-5 sau multinerve, liniar-ascuțite sau liniar-lanceolate. Flori (5 sepale, 5 petale, 10 stamine, din care 5 fertile și 5 sterile, 5 stile, stigmate oblonge sau liniare) albe, galbene, roșii, albastre, terminale sau în axa frunzei. Fruct, capsulă.

Linum austriacum L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (petale albastre-lucitor, cu baza interioară galbenă, sepale lat-lanceolate) dispuse pe pedunculi așezați unilateral, curbați, ușor pendenți, în raceme. Frunze lat-lanceolate, lungi de 1 cm, glabre, cenușii-verzi. Plantă înaltă pînă la 0,60 m, cu tulpină ramificată.

Linum elegans L. Specie care înflorește primăvara tîrziu. Flori numeroase, galbene-aurii, petale mari. Frunze spatulate, ușor albăstrui (Pl. 46, fig. 271).

Linum flavum L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (sepale liniare, întregi, acuminate, glandulos-ciliate, de 2-3 ori mai scurte decît petalele obovate, sudate în tub la partea inferioară) galbene, cu nervuri mai închise, în cime corimbiforme. Frunze numeroase, glauce, lanceolate, sau spatulate, late de 1,5 cm, spre vîrf liniare, 1-3 nerve, glabre, alterne. Plantă (peste 30 cm înălțime) glabră, perenă, semilemnoasă, ramificată de la bază.

Linum grandiflorum Desf. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (sepale liniare mai scurte decît petalele, cu cili pe margini, petale plane, roșii, sîngerii, cu un ochi mai închis la bază) numeroase, pe pedunculi scurți, dispuse în paniculă umbelată. Frunze îngust-lanceolate, alterne, verzi-cenușii. Plantă înaltă de cca 35 cm, ramificată de jos, cu tulpini netede, lucioase.

Linum hirsutum L. Specie care înflorește vara. Flori mari (cacliciu păros, petale albastre-mov, la bază galbene-alburii). Frunze ovat-lanceolate, 5 nervuri, glandulos-ciliate. Plantă erbacee, semilemnoasă, cu tulpină păroasă.

Linum narbonense L. Specie care înflorește vara-devreme. Flori albastre-violete, cu nervuri violete și unguicula galbenă, scurt-pedunculate, dispuse în panicule, pe tulpini de cca 45 cm înălțime, glabre, subțiri, erecte. Frunze mici, lanceolate, erecte, verzi-deschis.

Linum perenne L. Specie care înflorește vara. Flori albastre-luminos cu striații mai închise și unguicula gălbuie (sepale ovate, nepăroase, petale plane, mai lungi decît sepalele) pe pedunculi lungi, erecți, în corimbi paniculați. Frunze verzi-albăstrui, liniare, alterne. Plante înalte peste 0,50 m, erecte, glabre, cu tulpini ramificate în treimea superioară, flexibile și des-înfrunzite.

Linum usitatissimum L. Specie care înflorește vara. Flori lung-pedunculate, puține (sepale ovate, acuminate, fin-ciliate), albastre luminos cu nervuri mai închise, la bază gălbui. Frunze lanceolate, late de 2 mm, trinerve. Plantă anuală, glabră, înaltă de cca 95 cm, cu tulpină simplă.