LINGUȘITÓR, -OÁRE, lingușitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care (se) lingușește, căruia îi place să lingușească; adulator. – Linguși + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LINGUȘITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane și despre manifestările lor) Care se lingușește; adulator. /a linguși + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LINGUȘITÓR s., adj. 1. s. lingău, (reg.) lingareț, (fig.) periuță. (Mare ~ mai ești!) 2. adj. servil. (Om ~.) 3. adj. măgulitor, (Munt.) mâglisitor, (înv.) îmbunător, măgulicios. (Vorbe ~oare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lingușitór adj. m., pl. lingușitóri; f. sg. și pl. lingușitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink