ligăvésc (mă) v. refl. (d. ligav saŭ bg. ligavĭy se, îmĭ curg balele, spun prostiĭ). Vest. Mănînc încet și fără poftă: mănîncă maĭ repede și nu te maĭ ligăvi atîta, că trebuĭe să plecăm. – Și mă lingăvesc.

lingáv, -ăvésc, V. ligav, -ăvesc.

lingăvi, lingăvesc, vb. IV (reg.) a gusta lingând, a limpi.