opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIMBAT1, -Ă adj. (despre frunze) prevăzut cu limb. (< engl. limbate, lat. limbatus)

LIMBAT2, -Ă adj. (herald.; despre păsări, animale) reprezentat cu limba scoasă, de obicei în smalț. (după fr. langué)

LIMBA, limbez, vb. I. Tranz. A descărca o navă pentru a-i permite trecerea prin locurile mai puțin adânci și a o reîncărca după ce ea ajunge la o adâncime mai mare. – Din limb.[1]

  1. DEX '09 nu are definiții pentru limb. — gall

limba vt [At: DL / Pzi: ~bez / E: limb2] (Mar) A descărca o navă pentru a permite trecerea prin locuri mai puțin adânci, urmând ca, ajunse în zone în care apa este mai adâncă, să fie din nou încărcate Si: alimba.

LIMBA, limbez, vb. I. Tranz. A descărca o navă pentru a-i permite trecerea prin locurile mai puțin adânci și a o reîncărca după ce ea ajunge la o adâncime mai mare. – Din limb.

LIMBA, limbez, vb. I. Tranz. A descărca o navă pentru a-i înlesni trecerea într-un loc puțin adînc și a o reîncărca după ce a ajuns la o adîncime mare.

LIMBA vb. I. tr. A descărca o navă pentru a-i înlesni trecerea printr-un loc puțin adînc, reîncărcînd-o după aceea. [< limb3].

LIMBA1 vb. tr. a descărca o navă parțial sau total, în limburi (5), pentru a-i înlesni trecerea printr-un loc puțin adânc, reîncărcând-o după aceea; a limba. (< limb)

A LIMBA ~ez tranz. (nave) A descărca, reîncărcând ulterior, pentru a-i permite trecerea printr-un loc puțin adânc. /Din limb

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

limbat adj. m., pl. limbați; f. sg. limbată, pl. limbate

limba (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. limbez, 3 limbează; conj. prez. 1 sg. să limbez, 3 să limbeze

limba (a ~) vb., ind. prez. 3 limbează

limba vb., ind. prez. 1 sg. limbez, 3 sg. și pl. limbează

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

limba, limbez v. t. (vulg.) 1. a practica aniliția sau cuniliția. 2. a linguși, a flata.

Intrare: limbat
limbat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limbat
  • limbatul
  • limbatu‑
  • limbată
  • limbata
plural
  • limbați
  • limbații
  • limbate
  • limbatele
genitiv-dativ singular
  • limbat
  • limbatului
  • limbate
  • limbatei
plural
  • limbați
  • limbaților
  • limbate
  • limbatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: limba (vb.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • limba
  • limbare
  • limbat
  • limbatu‑
  • limbând
  • limbându‑
 singular plural
  • limbează
  • limbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • limbez
 (să)
  • limbez
  • limbam
  • limbai
  • limbasem
a II-a (tu)
  • limbezi
 (să)
  • limbezi
  • limbai
  • limbași
  • limbaseși
a III-a (el, ea)
  • limbează
 (să)
  • limbeze
  • limba
  • limbă
  • limbase
plural I (noi)
  • limbăm
 (să)
  • limbăm
  • limbam
  • limbarăm
  • limbaserăm
  • limbasem
a II-a (voi)
  • limbați
 (să)
  • limbați
  • limbați
  • limbarăți
  • limbaserăți
  • limbaseți
a III-a (ei, ele)
  • limbează
 (să)
  • limbeze
  • limbau
  • limbară
  • limbaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

limbat, limbatăadjectiv

  • 1. (Despre frunze) Prevăzut cu limb. MDN '00
  • 2. heraldică (Despre păsări, animale) Reprezentat cu limba scoasă, de obicei în smalț. MDN '00
etimologie:

limba, limbezverb

  • 1. A descărca o navă pentru a-i permite trecerea prin locurile mai puțin adânci și a o reîncărca după ce ea ajunge la o adâncime mai mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • limb DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.