11 definiții pentru limbareț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIMBAREȚ, -Ă, limbareți, -e, adj. (Fam.) Limbut, vorbăreț, flecar. – Limbă + suf. -areț.

limbareț, ~ă a [At: LM / Pl: ~i, ~e / E: limbă + -areț] (Rar) Limbut.

LIMBAREȚ, -Ă, limbareți, -e, adj. Limbut, vorbăreț, flecar. – Limbă + suf. -areț.

LIMBAREȚ, -Ă, limbareți, -e, adj. Limbut, flecar. (Fig.) Printre copitele zglobiilor mînji... se strecoară pitpalacul limbareț. ODOBESCU, S. III 160.

limbút, -ă adj. (d. limbă; neap. lenguto, pv. lengu, cat. lengud). Vorbăreț, guraliv, care vorbește mult. – La Od. Ps. 188 și limbáreț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

limbareț (rar) adj. m., pl. limbareți; f. limbareță, pl. limbarețe

limbareț (fam.) adj. m., pl. limbareți; f. limbareță, pl. limbarețe

limbareț adj. m., pl. limbareți; f. sg. limbareță, pl. limbarețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LIMBAREȚ s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

limbareț s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.

Intrare: limbareț
limbareț adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limbareț
  • limbarețul
  • limbarețu‑
  • limbareță
  • limbareța
plural
  • limbareți
  • limbareții
  • limbarețe
  • limbarețele
genitiv-dativ singular
  • limbareț
  • limbarețului
  • limbarețe
  • limbareței
plural
  • limbareți
  • limbareților
  • limbarețe
  • limbarețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

limbareț, limbarețăadjectiv

  • 1. familiar Flecar, limbut, vorbăreț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat Printre copitele zglobiilor mînji... se strecoară pitpalacul limbareț. ODOBESCU, S. III 160. DLRLC
etimologie:
  • Limbă + sufix -areț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.