2 definiții pentru limbar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
limbar s [At: BIANU, D. S. 421 / Pl: ~i și ~e / E: limbă + -ar] 1 Anomalie congenitală care constă în faptul că membrana care leagă partea inferioară a limbii (1) de partea inferioară a gurii este prea dezvoltată și se întinde până spre vârful acesteia, ținând-o prinsă strâns și împiedicându-i astfel libera mișcare. 2 (Reg; lpl) Boală care constă în apariția unor mici tumori sau vezicule pe mucoasa cavității bucale și mai ales pe limbă (1) Si: aftă, stomatită, (pop) bășică, (reg) căței, pușchea. 3 (Ban; Trs) Cobe (10). 4 (Buc) Febră aftoasă. 5 (Bot; Mol) Limba-cucului (Botrychium lunaria).
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
limbar adj. m., pl. limbari; f. sg. limbară, pl. limbare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |