2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lifui vtr [At: H XVIII, 175 / Pzi: lifui, ~esc / E: nct] (Ban) 1-2 A (se) linguși. 3-4 A (se) înfrupta puțin din fiecare mâncare.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lifui vb. IV (reg.) a alege mâncarea, a gusta din toate, a lingări.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

LIFUI vb. IVa. Etre friand. Manger par gour. mandise. - (Ban.) A lingări, a alege mâncarea, a gusta din toate mâncările (Com. LIUBA, H. XVIII 175), a licăi (2o). Copiii după ce se satură, încep a lifui. Com. LIUBA. [Și: lifuri † vb. IVa. Lifurĕsc. ANON. CAR.; lifăi vb. IVaa CADE. ‖ Derivate: (Postverbal) lifuri (lișuri) s. f. plur. – mâncări alese, delicatese. Mâncă ce-ți dau cu, nu îmbla după lișuri (ori lifuri). H. XVIII 115; lifuroiu (liforony ANON. CAR.) s. m. = piciu, ținc, băietan, băiețuș, (în: sens peiorativ) secătură, cebală, oșiștie (CIAUȘANU, V.) ticălos, păcătos, de nicio treabă, prost (de neam). (DUMITRAȘCU, STR. 27).]

Intrare: lifuit
lifuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lifuit
  • lifuitul
  • lifuitu‑
  • lifui
  • lifuita
plural
  • lifuiți
  • lifuiții
  • lifuite
  • lifuitele
genitiv-dativ singular
  • lifuit
  • lifuitului
  • lifuite
  • lifuitei
plural
  • lifuiți
  • lifuiților
  • lifuite
  • lifuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: lifui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lifui
  • lifuire
  • lifuit
  • lifuitu‑
  • lifuind
  • lifuindu‑
singular plural
  • lifuiește
  • lifuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lifuiesc
(să)
  • lifuiesc
  • lifuiam
  • lifuii
  • lifuisem
a II-a (tu)
  • lifuiești
(să)
  • lifuiești
  • lifuiai
  • lifuiși
  • lifuiseși
a III-a (el, ea)
  • lifuiește
(să)
  • lifuiască
  • lifuia
  • lifui
  • lifuise
plural I (noi)
  • lifuim
(să)
  • lifuim
  • lifuiam
  • lifuirăm
  • lifuiserăm
  • lifuisem
a II-a (voi)
  • lifuiți
(să)
  • lifuiți
  • lifuiați
  • lifuirăți
  • lifuiserăți
  • lifuiseți
a III-a (ei, ele)
  • lifuiesc
(să)
  • lifuiască
  • lifuiau
  • lifui
  • lifuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)