LIBRÁȚIE, librații, s. f. (Astron.) Mișcare aparentă, de ușoară balansare a lunii față de poziția sa mijlocie, care permite observarea de pe pământ a ceva mai mult de jumătate din suprafața lunară. – Din fr. libration.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LIBRÁȚIE s.f. 1. (Astr.) Oscilație ușoară și aparentă a Lunii datorată orbitei ei ecliptice pe care o descrie în jurul Pământului. 2. Oscilație, unduire. [Gen. -iei, var. librațiune s.f. / cf. it. librazione, fr. libration, lat. libratio – balansare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LIBRÁȚIE s. f. 1. balansare aparentă a Lunii, datorată orbitei ecliptice pe care o descrie în jurul Pământului. 2. oscilație. (< fr. libration, lat. libratio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

libráție s. f. (sil. -bra-ți-e), art. libráția (sil. -ți-a), g.-d. art. libráției; pl. libráții, art. libráțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink