LIBÓVNIC, -Ă, libovnici, -ce, adj. (Înv.) Iubitor, amator de... – Slav (v. sl. ljubovĩnikŭ).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

LIBÓVNIC adj. v. amabil, atent, curtenitor, drăguț, galant, gentil.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LIBÓVNIC adj., s. v. amator, doritor, dornic, iubitor, pofticios, râvnitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LIBÓVNIC s. v. amant, amic, concubin, iubit, prieten.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ibóvnic, -ă s. (vsl. lĭubovĭnikŭ, d. lĭubovĭ, ĭubire; bg. lĭubovnik și li-, amant; rus. lĭu-. V. ĭubesc). Pop. Amant, amantă. – Și ibómnic (vest). Vechĭ și ibóhnic și libovnic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink