libarcă sf [At: MARIAN, INS. 489 / V: (reg) ~băr~, ~bea~ / Pl: ~bărci, (rar) ~rce / E: bg хлебаρка] 1 Insectă din ordinul ortopterelor, de culoare brună-roșcată, care trăiește în locuri întunecoase și se hrănește cu resturi alimentare (Blatta germanica). 2 (Ent; îc) ~-neagră Șvab (Blatta orientalis). 3 (Ent; îc) ~-galbenă Șvab (Phyllodromia germanica). 4 (Ent; Olt; Mun) Borză (Blatta mortisaga). 5 (Ent; Olt) Băligar (Geotrupes stercorarius). 6 (Trs; dep) Femeie care vorbește mult și fără rost.

LIBARCĂ, libărci, s. f. Insectă de noapte din ordinul ortopterelor, avînd înfățișarea unui gîndac de culoare brună-roșcată, care trăiește mai ales în bucătării (Blatta orientalis). V. șvab. Îi mișună gîndurile ca niște libărci. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 304.

LIBARCĂ ~ărci f. Gândac nocturn brun-roșcat care se hrănește cu produse alimentare; gândac de bucătărie; șvab. /<bulg. hlăbarka

libarcă f. 1. gândac negru (Blata); 2. Tr. femeie limbută. [Origină necunoscută].

libárcă f., pl. ărcĭ (bg. hlĕbarka, libarcă). Vest. Un fel de gîndac mare care trăĭește pin bucătăriĭ și grajdurĭ și care ĭese noaptea din ascunzătoare (periplanéta orientális). – În Buc. șfab. V. tarhon 1.

libărcă sf vz libarcă

libearcă sf vz libarcă

libarcă s. f., g.-d. art. libărcii; pl. libărci

libarcă s. f., g.-d. art. libărcii; pl. libărci

libarcă s. f., g.-d. art. libărcii; pl. libărci

LIBARCĂ s. 1. v. gândac de bucătărie. 2. v. șvab.

LIBARCĂ s. (ENTOM.) 1. (Blatta sau Periplaneta orientalis) șvab, gîndac-de-bucătărie, gîndac-de-casă, gîndac-negru, (reg.) gîzoabă, taracan, (Bucov.) tarhan. 2. (Phyllodromia germanica) corhan, rus, șvab, (reg.) colțan, prus, tarhan.

libarcă (libărci), s. f. – Insectă (Periplaneta orientalis). Bg. hlebarka, de la hleb „pîine” (Conev 52; Scriban).

libarcă, libărci s. f. (peior.) prostituată.