2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEȘIE s. f. Soluție alcalină (folosită la spălatul rufelor, în diverse procese industriale etc.) obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu apă a cenușii de lemn. – Lat. lixiva.

LEȘIE s. f. Soluție alcalină (folosită la spălatul rufelor, în diverse procese industriale etc.) obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu apă a cenușii de lemn. – Lat. lixiva.

leșie sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ii / E: ml lixiva] 1 Soluție alcalină folosită la spălatul rufelor, în diverse procese industriale etc., obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu. 2 Soluție alcalină obținută prin fierberea în apă a cenușii de lemn, cu care se spălau rufele la țară. 3 (Reg; îs) ~ crudă (sau moartă) Leșie (1) făcută din cenușă înmuiată în apă rece. 4 (Îvp; îe) A-i turna cuiva ~ pe inimă A supăra pe cineva.

LEȘIE2 s. f. (Regional) Sfîrșeală de la inimă, slăbiciune. Un greu și-o leșie, cum zicea ea, i se pusese la inimă. CONTEMPORANUL, V 290.

LEȘIE1 s. f. Soluție alcalină obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a potasei caustice sau prin fierberea cu apă a cenușei de lemn și folosită la spălatul rufelor, în tehnică etc. Odaia din față era podită cu scînduri de brad. Leșia și peria aspră le-au dat o culoare frumoasă, gălbuie și-un luciu ca de ceară. V. ROM. iulie 1953, 84. Și noi pe căldurile cele ne ungeam cu leșie tulbure, ședeam afară la soare cu pielea goală, pînă se usca cenușa pe noi. CREANGĂ, A. 28. Privește, parcă-s un testemel vechi și clătit în leșie clocotită. ALECSANDRI, T. 942.

LEȘIE f. 1) Apă fiartă cu cenușă de lemn și limpezită, folosită la spălatul rufelor. ◊ A avea (sau a simți) ~ pe suflet a avea o dispoziție proastă. 2) Soluție alcalină cu diferite întrebuințări în industrie. [G.-D. leșiei] /<lat. lixiva

leșie f. apă înfierbântată cu cenușă și limpezită în care se fierb rufe. [Lat. LIXIVA].

leșíe f. (lat. lĭxiva, pop. lexiva, leșie; it. lisciva, Piemont lessia, Genova lešia, fr. lessive, sp. lejia, pg. lixia; ngr. alisiva). Apă în care s’a fert cenușă și cu care se spală rufele. V. buhadă, pîrlăŭ.

leșia [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pzi: ~iez, (reg) leșii, leșiu / E: leșie] (Pop) 1 vt A spăla cu leșie (1). 2 vi A ~ de la inimă A simți o senzație de slăbiciune. 3 vi (Îae) A nu-i fi nici foame, nici sete. 4 vr A se spăla pe cap Si: (pop) a se la. corectat(ă)

LEȘIA, leșiez, vb. I. Tranz. (Rar) A spăla cu leșie. (Refl.) Că dacă m-oi leșia... Părul meu n-o mai cădea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.

LEȘIA, leșiez, vb. I Tranz. (Rar) A spăla cu leșie. – Din leșie1.

leșíĭ, a leșiá v. tr. (var. din leșin și infl. de leșie). Nord. Mă leșie (la stomah), îmĭ vine leșin (la stomah), de foame. – În Olt. leșuĭesc: cînd vă e foame răŭ, să stațĭ pe loc, să nu umblațĭ, că maĭ răŭ vă leșuițĭ (NPl. Ceaur, 123).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!leșie s. f., art. leșia, g.-d. art. leșiei; pl. leșii, art. leșiile (desp. -și-i-)

leșie s. f., art. leșia, g.-d. leșii, art. leșiei

leșie s. f., art. leșia, g.-d. leșii, art. leșiei

leșia (a ~) (pop.) (desp. -și-a) vb., ind. prez. 1 sg. leșiez (desp. -și-ez), 3 leșia, 1 pl. leșiem; conj. prez. 1 sg. să leșiez, 3 să leșieze; ger. leșiind (desp. -și-ind)

leșia (a ~) (pop.) (-și-a) vb., ind. prez. 3 leșiază; conj. prez. 3 să leșieze (-și-e-); ger. leșiind (-și-ind)

leșia vb. (sil. -și-a), ind. prez. 1 leșiez; conj. prez. 3 sg. și pl. leșieze (sil. -și-e-); ger. leșiind (sil. -și-ind)

leșiez, -șiază 3, șieze 3 conj., -șiam 1 imp., -șiind ger., -șiere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SARE DE LEȘIE s. v. carbonat de potasiu, potasă.

sare de leșie s. v. CARBONAT DE POTASIU. POTASĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

leșie (leșii), s. f. – Soluție alcalină. – Mr. (alisivă). Lat. lixiva (Diez, I, 251; Pușcariu 967; Candrea-Dens., 982; REW 5084), cf. it. lisciva (piem. lessia, calabr. lissia), fr. lessive, sp. lejia. Mr., ca și alb. aljsivë, din ngr. ῆλισίβα < it.Der. leșia, vb. (a spăla cu leșie); leșier, s. n. (Trans., cenușar); leșietic, adj. (gri, cenușiu; palid). – Din rom. provin bg. lešija, lišija (Capidan, Raporturile, 223), sb., cr. lušija, liksija (Candrea, Elemente, 408).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

leșie, leșii, s.f. – Soluție alcalină (folosită la spălatul rufelor) obținută prin fierberea în apă a cenușii: „Apoi femeile (...) fac leșie și spală cu ea toate vasele” (Memoria, 2001: 25). – Lat. laxiva (Șăineanu, Scriban; Diez, Pușcariu, CDDE, cf. DER; DEX). Cuv. rom. > bg. lešija, lišija, scr. lušija, liksija (Capidan, cf. DER).

leșie, leșii, s.f. – Soluție alcalină (folosită la spălatul rufelor) obținută prin fierberea în apă a cenușii: „Apoi femeile (...) fac leșie și spală cu ea toate vasele” (Memoria 2001: 25). – Lat. laxiva.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LEȘÍE (lat. lixiva) s. f. 1. Soluție alcalină obținută prin dizolvarea hidroxidului de sodiu sau de potasiu în apă sau prin fierberea cu apă a cenușii de lemn. 2. Soluție alcalină care conține, pe lângă hidroxid de sodiu sau de potasiu, și substanțe de altă natură. Se obține în anumite procese industriale (ex. l naftenice). ◊ L. naftenică = soluție de hidroxid de sodiu, care conține naftenați de sodiu, obținută prin neutralizarea unor produse petrolifere bogate în acizi naftenici. ◊ L.-sulfat = soluție de hidroxid de sodiu și sulfură de sodiu, folosită la fabricarea celulozei de lemn. ◊ L. bisulfitică (sau sulfit) = soluție obținută prin tratarea calcarului cu dioxid de sulf și apă, folosită la fabricarea celulozei din lemn. ◊ L. sulfitică = reziduu obținut la fabricarea celulozei din lemn. Se folosește la fabricarea alcoolului industrial, a drojdiei de bere etc.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a usca leșia expr. (intl.) a pleca, a fugi, a se ascunde, a-și pierde urma.

Intrare: leșie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leșie
  • leșia
plural
  • leșii
  • leșiile
genitiv-dativ singular
  • leșii
  • leșiei
plural
  • leșii
  • leșiilor
vocativ singular
plural
Intrare: leșia
  • silabație: le-și-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • leșia
  • leșiere
  • leșiat
  • leșiatu‑
  • leșiind
  • leșiindu‑
singular plural
  • leșia
  • leșiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leșiez
(să)
  • leșiez
  • leșiam
  • leșiai
  • leșiasem
a II-a (tu)
  • leșiezi
(să)
  • leșiezi
  • leșiai
  • leșiași
  • leșiaseși
a III-a (el, ea)
  • leșia
(să)
  • leșieze
  • leșia
  • leșie
  • leșiase
plural I (noi)
  • leșiem
(să)
  • leșiem
  • leșiam
  • leșiarăm
  • leșiaserăm
  • leșiasem
a II-a (voi)
  • leșiați
(să)
  • leșiați
  • leșiați
  • leșiarăți
  • leșiaserăți
  • leșiaseți
a III-a (ei, ele)
  • leșia
(să)
  • leșieze
  • leșiau
  • leșia
  • leșiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

leșie, leșiisubstantiv feminin

  • 1. Soluție alcalină (folosită la spălatul rufelor, în diverse procese industriale etc.) obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu apă a cenușii de lemn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: leșioară
    • format_quote Odaia din față era podită cu scînduri de brad. Leșia și peria aspră le-au dat o culoare frumoasă, gălbuie și-un luciu ca de ceară. V. ROM. iulie 1953, 84. DLRLC
    • format_quote Și noi pe căldurile cele ne ungeam cu leșie tulbure, ședeam afară la soare cu pielea goală, pînă se usca cenușa pe noi. CREANGĂ, A. 28. DLRLC
    • format_quote Privește, parcă-s un testemel vechi și clătit în leșie clocotită. ALECSANDRI, T. 942. DLRLC
  • 2. regional Sfârșeală de la inimă. DLRLC
    • format_quote Un greu și-o leșie, cum zicea ea, i se pusese la inimă. CONTEMPORANUL, V 290. DLRLC
etimologie:

leșia, leșiezverb

  • 1. rar A spăla cu leșie. DLRLC
    • format_quote reflexiv Că dacă m-oi leșia... Părul meu n-o mai cădea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.