leș² sm vz leah

leș¹ sn [At: CR (1829), 138/4 / Pl: ~uri, (reg) ~e / E: tc leș] (Pop) Cadavru (1).

LEȘ², leșuri, s. n. Cadavru, hoit, stîrv. Ai auzit dumneata vreodată moarte de om să nu se afle și leș să nu iasă la lumină? SADOVEANU, B. 112. Să-mi fie aruncat leșul în groapa săracilor. Sînt acolo, între ai mei. CAMIL PETRESCU, B. 238. Pe cîmpul cel de lupte Apar grămezi de leșuri, grămezi de arme rupte. ALECSANDRI, O. 218.

LEȘ¹ s. m. v. leah.

LEȘ ~uri n. depr. Animal mort; mortăciune; zdohnitură; hoit; stârv. /<turc. leș

LEȘ s.n. (Mold., Ban.) Pîndă. A: Ereticii lui Navot ... puși în leș la strîmtori. DOSOFTEI, VS. C: Lesh. Insidiae. AC, 350. Etimologie: magh. Ies. Vezi și aleș, aleșui, leașnic, leșui, leșuitor, leșuitură. $Cf. l e ș u i t u r ă.

leș n. cadavru: leșurile plutesc pe rîuri BĂLC. [Turc. LEȘ].

1) leș n., pl. urĭ (turc. leš, d. pers. laše, laš; ngr. lési, bg. sîrb. leš). Rar. Hoĭt, cadavru.

2) leș și aléș n., pl. urĭ (ung. les, pîndă. V. leșuĭesc 1). Vechĭ. Pîndă: a se pune în leș orĭ aleș (a leș). Azĭ. Trans. Aleș, leșnic, crîsnic (de prins pește) și leș, locu rămas gol după ce s’a tăĭat pădurea (pin aluz. la locu gol pe care ți-l facĭ în prejur cînd te puĭ la pîndă în tufiș). V. ambuscadă.

leaf¹ smf, a vz leah¹

leah², ~ă [At: CORESI, ap. GCR. I, 25/24 / V: leaf sm, leav sm, leș sm / Pl: lehi, leahi, leși / E: ucr лях] 1-2 smf, a (Persoană) originar(ă) din Polonia Si: polon, polonez, (îrg) poleac, (îrg) polecesc, (înv) polonesc. 3 sm (Mol) Vânt rece care suflă dinspre nord.

leav sm vz leah²

LEAH, -Ă, pl. m. leși, s. m. și f. (Învechit) Polonez(ă). – Variantă: leș s. m.

LEAH leși m. înv. Persoană care face parte din populația Lehiei (Poloniei) sau este originară din Lehia; polonez. /<ucr. ljach

Leah a. și m. (pl. Leși), numele arhaic și popular al Polonului: cu Leahul, cu Maghiarul, cu Turcul încruntat AL. [Rus. LĬEHŬ].

Leși m. pl. vechiul nume al Polonilor. [V. Leah].

leah și leav, leáșcă d., pl. Leșĭ, Lește. (vrus. Lĭehŭ, Lĕahŭ, pol. Lech, Lach, vsl. Lenhŭ. Bern. 1, 705). Vechĭ. Azĭ pop. Polon. V. leșesc.

leav, V. leah.

leș (pop.) s. n., pl. leșuri

leș s. n., pl. leșuri

leș s. n., pl. leșuri

!leah (înv.) adj. m., s. m., pl. Ieși; adj. f., s. f. leahă

leah (înv.) s. m., pl. leși

leah s. m., pl. leși

Leah, Leși.

LEȘ s. v. polon, polonez.

LEȘ s. v. cadavru.

leș s. v. POLON. POLONEZ.

LEȘ s. cadavru, corp, hoit, mortăciune, stîrv, trup, (reg.) stîrvină, (Transilv.) hanț, (înv., în Transilv.) dabilă. (I-a găsit ~ într-o văgăună.)

LEAH s. v. polon, polonez.

leah s. v. POLON. POLONEZ.

leș (-șuri), s. n. – Cadavru, rămășiță pămîntească. – Mr. leșe, leșă. Tc. leș (Miklosich, Türk. Elem., II, 119; Berneker 703; Lokotsch 1306; Tiktin; Philippide, II, 719), cf. ngr. λέσι, alb. lješ, bg. leš. Miklosich, Slaw. Elem., 10, crede că ar fi un cuvînt indigen; Philippide, Principii, 148, pornea în mod echivoc de la lat. lixium.

leah (-lehi), s. m. – Polonez. – Var. (înv.) leav, leș. Sl. lĕchŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Byhan 317), cf. rut. ljach, tc. leh. – Der. leașcă, s. f. (poloneză); leșesc, adj. (polon); leșește, adv. (ca polonezii); Lehia, s. f. (Polonia, înv.); Lehliu, nume propriu, din tc. lehli „polonez”.

leș, s.m. – v. leah („polonez”).

leș, -i, (leah), s.m. – Polonez: „La lumina stelelor / Trece-om munții leșilor” (Bârlea 1924: 87). – Din leah „polonez” (< ucr. ljach).

leah, lehi, (leș), s.m. – (arh.) Polonez: „La lumina stelelor / Trece-om munții leșilor” (Bârlea, 1924: 87). ♦ (top.) Fața Leahului, fânațe în Săliștea de Sus (Vișovan, 2005). ♦ (onom.) Leach, Leaha, Leahu, nume de familie (27 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. lěchǔ (Miklosich, cf. DER), cf. ucr. ljach (DER); din rus. lǐehǔ (Șăineanu, Scriban); din ucr. ljach (DEX).^[1] modificată

leah, lehi, s.m. – Polonez. Supranume (ex. Ioana Leahului). – Sl. lěchǔ, prin intermediul ucr. ljach (DER).^[1] modificată

LEȘU, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată în depresiunea cu același nume de la poalele M-ților Bârgău, pe râul L.; 3.010 loc. (2000). Haltă de c. f. (în satul L.). Expl. și prelucr. lemnului. Centru de cusături populare. Festival etnofolcloric anual „Rapsodia trișcarilor” (în sept.).