LEVIRÁT s. n. lege la evrei și la alte popoare antice care obliga pe fratele unui defunct să se căsătorească cu văduva fără copii a acestuia. ◊ practica juridică corespunzătoare. (< fr. lévirat)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
levirát s. n. Lege a poporului evreu, potrivit căreia, dacă murea un bărbat fără să lase urmaș, femeia trebuia să ia în căsătorie pe fratele (neînsurat) al fostului ei soț. – Din fr. lévirat.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink