leucemie sf [At: LM / V: (îvr) leuche~ / P: le-u~ / Pl: ~ii / E: fr leucémie] Boală de sânge, care se manifestă prin febră, anemie, hemoragii etc., caracterizată prin creșterea patologică a numărului de leucocite din organism și prin apariția unor leucocite imature Si: leucocitemie, leucoză (2), mieloză.

LEUCEMIE s. f. Nume general pentru bolile organelor formatoare ale globulelor albe ale sîngelui, caracterizate prin înmulțirea anormal de mare a acestor globule. – Pronunțat: le-u-.

LEUCEMIE s.f. (Med.) Boală a organelor producătoare de leucocite, caracterizată prin înmulțirea anormală a acestor globule; leucocitemie; leucoză. [Pron. le-u-, gen. -iei. / < fr. leucémie, cf. gr. leukos – alb, haima – sînge].

LEUCEMIE s. f. boală a sângelui caracterizată prin proliferarea anormală a leucocitelor; leucoză. (< fr. leucémie)

LEUCEMIE f. Boală gravă caracterizată prin creșterea anormală a leucocitelor în sânge și manifestată prin febră, anemie, hemoragii; leucoză. [G.-D. leucemiei; Sil. le-u-] /<fr. leucémie

leuchemie sf vz leucemie

!leucemie (desp. le-u-ce-) s. f., art. leucemia, g.-d. art. leucemiei; pl. leucemii, art. leucemiile (desp. -mi-i-)

!leucemie (le-u-ce-) s. f., art. leucemia, g.-d. leucemii, art. leucemiei

leucemie s. f. (sil. le-; mf. -uc-), art. leucemia; g.-d. leucemii, art. leucemiei; pl. leucemii

LEUCEMIE s. (MED.) leucoză, mieloză.

LEUCEMIE s. (MED.) leucoză, mieloză.

LEUC-, v. LEUCO-. □ ~emie (v. -emie), s. f., maladie caracterizată prin înmulțirea anormală a globulelor albe și prin prezența unor leucocite imature; sin. leucocitemie; ~onichie (v. -onichie), s. f., colorație în alb a unghiilor.

LEUCEMÍE (< fr. {i}: {s} leuco- + gr. haima „sânge”) s. f. Boală de sânge neoplazică, acută sau cronică (mieloidă sau limfoidă), caracterizată printr-o creștere anormală, de obicei intensă, a leucocitelor (până la 500.000 pe mm³) și prin prezența elementelor imature sau atipice, datorită tulburării procesului de maturație al acestor celule. Boala se manifestă prin anemie, febră, hemoragii, mărirea splinei și a ganglionilor limfatici, scăderea rezistenței la infecții etc. Sin. leucoză, mieloză.