2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEORBĂI, leorbăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A flecari, a trăncăni, a sporovăi. [Prez. ind. și: leorbăiesc] – Leoarbă + suf. -ăi.

leorbăi [At: CIHAC, II, 669 / V: lio~ / Pzi: leorbăi, ~esc / E: leoarbă + -ăi] 1 vi (Mol; irn) A vorbi fără rost Si: a flecări, a sporovăi, a trăncăni. 2 vr (Mol) A se îmbăta. 3 vi (Mun; d. câini) A limpăi. 4 vi (Mun; pex; d. oameni) A mânca zgomotos.

LEORBĂI, leorbăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A flecari, a trăncăni, a sporovăi. – Leoarbă + suf. -ăi.

LEORBĂI, leorbăiesc, vb. IV. (Regional) Intranz. A flecări, a vorbi fără rost, a trăncăni, a sporovăi. E beat, domnule judecător, nu știe ce spune, au leorbăit avocații. SADOVEANU, N. P. 94. ◊ Fig. (Despre strigătul curcanului) După dînsa alergau curcanii leorbăind din gușa cu mărgele roșii. C. PETRESCU, R. DR. 242. – Pronunțat: leor-.

A LEORBĂI ~iesc intranz. fam. A vorbi mult și fără rost; a flecări; a trăncăni; a pălăvrăgi; a lehăi. /leoarbă + suf. ~ăi

LEORBĂU, leorbăi, s. m. (Reg.) Om flecar. – Leoarbă + suf. -ău.

LEORBĂU, leorbăi, s. m. (Reg.) Om flecar. – Leoarbă + suf. -ău.

leorbău sm [At: CADE / V: lio~ / Pl: ~ăi / E: leorbăi + -ău] (Mol; irn) Om flecar.

LEORBĂU ~i m. depr. Persoană căreia îi place să flecărească și să dea în vileag orice. /v. a leorbăi

liorbăì r. a flecări. [Origină necunoscută].

leópăĭ saŭ leórbăĭ și -ĭésc, a (eo dift.) v. intr. (d. leop și leorbă. V. lipăĭ). Mold. Fam. Flecăresc, lehăĭesc, vorbesc prea mult.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

leorbăi (a ~) (reg.) (desp. leor-) vb., ind. prez. 1 sg. leorbăi/leorbăiesc, 3 sg. leorbăie/leorbăiește, imperf. 1 leorbăiam; conj. prez. 1 sg. să leorbăi/să leorbăiesc, 3 să leorbăie/să leorbăiască corectat(ă)

!leorbăi (a ~) (reg.) (leor-) vb., ind. prez. 3. sg. leorbăie/leorbăieste, imperf. 3 sg. leorbăia; conj. prez. 3 să leorbăie/să leorbăiască

leorbăi vb. (sil. leor-), ind. prez. 1 sg. leorbăiesc / leorbăi, imperf. 3 sg. leorbăia; conj. prez. 3 sg. și pl. leorbăiască / leorbăie

leorbău (reg.) (desp. leor-) s. m., art. leorbăul; pl. leorbăi, art. leorbăii

leorbău (reg.) (leor-) s. m., art. leorbăul; pl. leorbăi, art. leorbăii

leorbău s. m. (sil. leor-), art. leorbăul; pl. leorbăi, art. leorbăii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LEORBĂI vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

leorbăi vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.

LEORBĂU s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

leorbău s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.

Intrare: leorbăi
  • silabație: leor-bă-i info
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • leorbăi
  • leorbăire
  • leorbăit
  • leorbăitu‑
  • leorbăind
  • leorbăindu‑
singular plural
  • leorbăie
  • leorbăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leorbăi
(să)
  • leorbăi
  • leorbăiam
  • leorbăii
  • leorbăisem
a II-a (tu)
  • leorbăi
(să)
  • leorbăi
  • leorbăiai
  • leorbăiși
  • leorbăiseși
a III-a (el, ea)
  • leorbăie
(să)
  • leorbăie
  • leorbăia
  • leorbăi
  • leorbăise
plural I (noi)
  • leorbăim
(să)
  • leorbăim
  • leorbăiam
  • leorbăirăm
  • leorbăiserăm
  • leorbăisem
a II-a (voi)
  • leorbăiți
(să)
  • leorbăiți
  • leorbăiați
  • leorbăirăți
  • leorbăiserăți
  • leorbăiseți
a III-a (ei, ele)
  • leorbăie
(să)
  • leorbăie
  • leorbăiau
  • leorbăi
  • leorbăiseră
  • silabație: leor-bă-i info
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • leorbăi
  • leorbăire
  • leorbăit
  • leorbăitu‑
  • leorbăind
  • leorbăindu‑
singular plural
  • leorbăiește
  • leorbăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leorbăiesc
(să)
  • leorbăiesc
  • leorbăiam
  • leorbăii
  • leorbăisem
a II-a (tu)
  • leorbăiești
(să)
  • leorbăiești
  • leorbăiai
  • leorbăiși
  • leorbăiseși
a III-a (el, ea)
  • leorbăiește
(să)
  • leorbăiască
  • leorbăia
  • leorbăi
  • leorbăise
plural I (noi)
  • leorbăim
(să)
  • leorbăim
  • leorbăiam
  • leorbăirăm
  • leorbăiserăm
  • leorbăisem
a II-a (voi)
  • leorbăiți
(să)
  • leorbăiți
  • leorbăiați
  • leorbăirăți
  • leorbăiserăți
  • leorbăiseți
a III-a (ei, ele)
  • leorbăiesc
(să)
  • leorbăiască
  • leorbăiau
  • leorbăi
  • leorbăiseră
liorbăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: leorbău
  • silabație: leor-bău info
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leorbău
  • leorbăul
  • leorbău‑
plural
  • leorbăi
  • leorbăii
genitiv-dativ singular
  • leorbău
  • leorbăului
plural
  • leorbăi
  • leorbăilor
vocativ singular
  • leorbăule
plural
  • leorbăilor
liorbău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

leorbăi, leorbăi / leorbăi, leorbăiescverb

  • 1. regional Flecări, lehăi, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni, îndruga. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E beat, domnule judecător, nu știe ce spune, au leorbăit avocații. SADOVEANU, N. P. 94. DLRLC
    • format_quote figurat (Despre strigătul curcanului) După dînsa alergau curcanii leorbăind din gușa cu mărgele roșii. C. PETRESCU, R. DR. 242. DLRLC
etimologie:
  • Leoarbă + sufix -ăi. DEX '98 DEX '09

leorbău, leorbăisubstantiv masculin

etimologie:
  • Leoarbă + sufix -ău. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.