lemurii sfp [At: FM (1846), 247²/26 / E: lat Lemuria cf fr lémuries] (Ant; rar) Sărbători religioase la romani, care se organizau în luna mai, pentru alungarea sau îmbunarea lemurilor (2).

LEMURII s. n. pl. sărbători religioase private, care aveau loc la romani în luna mai, cu care prilej se alungau spiritele morților prin zgomote nocturne. (< fr. lémuries)

LEMURI s. m. pl. (În mitologia romană) Suflete ale morților care bântuiau noaptea sub formă de stafii, căutându-și fostele cămine. – Din lat. lemures, fr. lémures.

lemur sm [At: J. CIHAC, I. N. 21/20 / Pl: ~i / E: fr lémure, lat lemures] 1 (Zlg; asr) Mamifer nocturn, arboricol, din subordinul lemurienilor, cu picioarele din spate mult mai lungi decât cele din față, cu coada foarte lungă, care trăiește în colonii prin pădurile din Madagascar. 2 (Mit; lpl) Spirite ale morților la romani Si: fantome, stafii.

LEMURI s. m. pl. Suflete ale morților în credințele vechilor romani. – Din lat. lemures, fr. lémures.

LEMURI s.m.pl. (Liv.) Sufletele morților din mitologia romană; strigoi. [< lat. lemures, fr. lémures].

LEMURI s. m. pl. (mit.) sufletele morților la romani; fantome ale morților, strigoi. (< lat. lemures, fr. lémures)

*lémur m. (lat. lémures m. pl., strigoĭ). Zool. Maki, un animal din Madagascar, cu coada foarte lungă, tipu familiiĭ lemurienilor.

!lemur s. m., pl. lemuri, art. lemurii

lemuri s. m. pl.

lemuri s. m. pl.

LEMURI s. pl. (MITOL.) larve (pl.). (~ la romani.)

Lemuri = Lemures.

LEMÚRI (< fr., lat.) s. m. pl. (În tradiția romană) Suflete ale morților care bântuiau noaptea, căutându-și fostele cămine, sub formă de stafii sau fantome, considerate bune (lari) sau rele (larvae). Sărbătorirea lor, lemuria (9, 11 și 13 mai) a fost organizată pentru prima dată de Romulus, în memoria uciderii fratelui său. În timpul lemuriei templele erau închise și nu se oficiau căsătorii.