2 intrări
12 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LEICUȚĂ1, leicuțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui leică1; leiculiță, leicușoară. – Leică1 + suf. -uță.
LEICUȚĂ1, leicuțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui leică1; leiculiță, leicușoară. – Leică1 + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEICUȚĂ2, leicuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui leică2; pâlnioară. – Leică2 + suf. -uță.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LEICUȚĂ2, leicuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui leică2; pâlnioară. – Leică2 + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
leicuță1 sf [At: HELIADE, O. I, 189 / A și: leicuță / Pl: ~țe / E: leică1 + uță] (Mun) 1-12 (Șhp) Leică1 (1-2, 7-10) (drăguță, tânără). 13 Termen cu care se adresează femeile între ele. 14 Termen de adresare între cumnate. 15 Iubită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
leicuță2 sf [At: POP ap. GCR II, 318 / Pl: ~țe / E: leică2 + -uță] 1-2 (Șhp) Leică2 (1) (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEICUȚĂ1 s. f. (Popular) Diminutiv al lui leică1. Leicuței i-a făcut răvaș de drum. DELAVRANCEA, S. 39. D-ar fi venit neicuța, L-ar fi cunoscut leicuța. TEODORESCU, P. P. 320. Tu, leicuță Cătălină, Ce dai la bărbat de cină? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 411. – Pronunțat: lei-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEICUȚĂ2, leicuțe, s. f. (Regional) Diminutiv al lui leică2; pîlnie mică. Oi face gura leicuță, Pîntecele balercuță (zice cel ce se pregătește să bea mult). SEVASTOS, N. 141. – Pronunțat: lei-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
leĭcúță f., pl. e. Munt. Dim. d. leĭca: ĭa stăĭ, leĭcuță!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
leicuță (reg.) (leiculiță; pâlnioară) s. f., g.-d. art. leicuței; pl. leicuțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
leicuță (leiculiță, pâlnioară) s. f., g.-d. art. leicuței; pl. leicuțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
leicuță (leiculiță; pâlnioară) s. f., g.-d. art. leicuței; pl. leicuțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LEICUȚĂ s. v. petunie, pâlnioară, pâlniuță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
leicuță s. v. PETUNIE. PÎLNIOARĂ. PÎLNIUȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
leicuță, leicuțesubstantiv feminin
- sinonime: leiculiță leicușoară
- Leicuței i-a făcut răvaș de drum. DELAVRANCEA, S. 39. DLRLC
- D-ar fi venit neicuța, L-ar fi cunoscut leicuța. TEODORESCU, P. P. 320. DLRLC
- Tu, leicuță Cătălină, Ce dai la bărbat de cină? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 411. DLRLC
-
etimologie:
- Leică + sufix -uță. DEX '09
leicuță, leicuțesubstantiv feminin
-
- Oi face gura leicuță, Pîntecele balercuță (zice cel ce se pregătește să bea mult). SEVASTOS, N. 141. DLRLC
-
etimologie:
- Leică + sufix -uță. DEX '09 DEX '98