LEICULÍȚĂ, leiculițe, s. f. (Pop.) Leicuță1 – Leică1 + suf. -uliță.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LEICULÍȚĂ s. v. leliță, țățică.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
leiculíță s. f., g.-d. art. leiculíței; pl. leiculíțe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink