LEICUȘOÁRĂ, leicușoare, s. f. (Pop.) Leicuță2. – Leică1 + suf. -ușoară.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LEICUȘOÁRĂ s. v. leliță, țățică.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
leicușoáră s. f., g.-d. art. leicușoárei; pl. leicușoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink