2 intrări
18 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LEGĂMÂNT, legăminte, s. n. 1. Promisiune solemnă, angajament de a face ceva. 2. Învoială, convenție. – Lat. ligamentum.
LEGĂMÂNT, legăminte, s. n. 1. Promisiune solemnă, angajament de a face ceva. 2. Învoială, convenție. – Lat. ligamentum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
legământ sn [At: CANTEMIR, HR. 23 / V: (pop) ~gam~, ~minte / Pl: ~minte, (îvp) ~uri / E: ml ligamentum] 1 Ceea ce servește spre a lega. 2 Ceea ce servește spre a uni. 3 Ceea ce servește spre a strânge ceva Si: legătoare. 4 (Înv Ligament. 5 (Înv) Tendon. 6 Raport. 7 Relație. 8 Legătură. 9 (Înv; îlpp) Fără ~ cu... Fără legătură cu... 10 Acord. 11 Convenție. 12 Pact. 13 Învoială. 14 Înțelegere. 15 (Înv;îs) ~ de pace Tratat de pace. 16 (Pex: îas) Alianță. 17 Promisiune solemnă Si: făgăduială, jurământ. 18 Angajament. 19 Îndatorire. 20 Obligație impusă de o autoritate sau de un principiu moral. 21 Vrajă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEGĂMÂNT ~inte n. 1) Promisiune solemnă, prin care cineva se obligă să realizeze ceva. 2) Situație dintre persoane sau dintre comunități care ajung să se înțeleagă asupra unui lucru; înțelegere; învoială. /<lat. ligamentum
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
legământ n. 1. ceea ce servă a lega; 2. fig. convențiune, pact. [Lat. LIGAMENTUM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
legamânt sn vz legământ
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
legaminte sn vz legământ
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEGĂMÎNT, legăminte, s. n. 1. Promisiune solemnă, angajament de a face ceva. Făceam în mine legămînt să nu uit pînă la sfîrșitul vieții mele raiul de la Nada Florilor. SADOVEANU, N. F. 84. Cristophi era un ofițer, un căuzaș afiliat al Frăției, un om care știa ce legămînt face. CAMIL PETRESCU, O. II 29. N-au putut să-și îndeplinească legămintele ce au făcut. ISPIRESCU, L. 219. 2. Învoială, înțelegere, convenție. Mă frate... eu fac cu tine un legămînt, ca să nu te mai văz așa de amărît. SADOVEANU, M. C. 71. Îndestule... sînt temeiurile voastre spre a ne lepăda de acum de orice vechi legăminte cu fățarnica și barbara putere turcească. ODOBESCU, S. III 452. 3. (Învechit) Unire, legătură, relație. Depresiuni ca acestea am încercat adesea în călătoriile mele prin țară, și suvenirea lor nu este cel mai slab legămînt ce strînge inima mea de patrie. ODOBESCU, S. II 270.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
legămînt n., pl. inte (lat. lĭgamentum. V. ligament). Ligament. Fig. Obligațiune, convențiune: a avea legămînt cu (saŭ față de) cineva.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
legământ s. n., pl. legăminte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
legământ s. n., pl. legăminte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
legământ s. n., pl. legăminte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
legământ, -minte.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LEGĂMÂNT s. 1. v. angajament. 2. v. jurământ. 3. v. înțelegere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LEGĂMÂNT s. v. descântec, farmec, legătoare, legătură, magie, raport, relație, vrajă, vrăjitorie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
legămînt s. v. DESCÎNTEC. FARMEC. LEGĂTOARE. LEGĂTURĂ. MAGIE. RAPORT. RELAȚIE. VRAJĂ. VRĂJITORIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEGĂMÎNT s. 1. angajament, asigurare, cuvînt, făgăduială, făgăduință, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (înv. și reg.) juruită, (reg.) făgadă, (Transilv.) făgădaș, (Mold.) juruință, (înv.) promitere, sfătuit, (turcism înv.) bacalîm. (Un ~ solemn.) 2. jurămînt, (înv. și reg.) juruință, (reg.) jur, (înv.) jurare. (Și-a ținut ~.) 3. acord, aranjament, combinație, contract, convenție, înțelegere, învoială, învoire, pact, tranzacție, (înv. și pop.) legătură, (pop.) tîrg, tocmeală, tocmire, (prin Munt.) prinsoare, (înv.) așezămînt, cuvînt, simfonie, sulf, șart, (arg.) șustă. (Conform ~...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
jurământ, sau autoimprecație-legământ. Caracteristica lexico-gramaticală a j. este că autoimprecația se exprimă într-o principală însoțită totdeauna (efectiv, prin subînțelegere ori chiar elipsă) de o subordonată condițională, menită să exprime circumstanța care motivează j. Este ilustrativ exemplul oferit de Racine (jurământul unui captiv din Babilon, de a nu uita niciodată Ierusalimul) (I): „Cum vom cânta cântare Domnului pe pământ străin? Dacă te voi uita, Jèrusalime, să mi se usuce mâna; limba să mi se usuce în gură, dacă nu-mi voi mai aduce aminte de tine.” În vorbirea comună se folosesc și formule de jurământ vulgare, ironizate de Caragiale („Să n-am parte de Zoițica” ș.a.).
- sursa: DFS (1995)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Ex voto (lat. „după legămînt”).
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
substantiv neutru (N10) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
legământ, legămintesubstantiv neutru
- 1. Promisiune solemnă, angajament de a face ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: angajament jurământ
- Făceam în mine legămînt să nu uit pînă la sfîrșitul vieții mele raiul de la Nada Florilor. SADOVEANU, N. F. 84. DLRLC
- Cristophi era un ofițer, un căuzaș afiliat al Frăției, un om care știa ce legămînt face. CAMIL PETRESCU, O. II 29. DLRLC
- N-au putut să-și îndeplinească legămintele ce au făcut. ISPIRESCU, L. 219. DLRLC
-
- 2. Convenție, învoială, înțelegere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: convenție învoială înțelegere
- Mă frate... eu fac cu tine un legămînt, ca să nu te mai văz așa de amărît. SADOVEANU, M. C. 71. DLRLC
- Îndestule... sînt temeiurile voastre spre a ne lepăda de acum de orice vechi legăminte cu fățarnica și barbara putere turcească. ODOBESCU, S. III 452. DLRLC
-
-
- Depresiuni ca acestea am încercat adesea în călătoriile mele prin țară, și suvenirea lor nu este cel mai slab legămînt ce strînge inima mea de patrie. ODOBESCU, S. II 270. DLRLC
-
etimologie:
- ligamentum DEX '09 DEX '98