LEGIUITÓR, -OÁRE, legiuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care legiuiește sau legiferează. [Pr.: -giu-i-] – Legiui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LEGIUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană în drept să legifereze. /a legiui + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LEGIUITÓR adj., s. 1. adj. v. legislativ. 2. s. legislator.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

legiuitór adj. m., s. m. (sil. -giu-), pl. legiuitóri; f. sg. și pl. legiuitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink