LEGÁTO adv. (Indică modul de executare a unui grup de note muzicale) Fără nici o întrerupere între sunete, în mod continuu. – Cuv. it.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LEGÁTO adv. muz. Executat fără întrerupere între sunete, în mod continuu. /Cuv. it.
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LEGÁTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Continuu, susținând sunetul unei note până ce se atacă nota următoare. [< it. legato].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LEGÁTO I. adv. (muz.) legat, susținând neîntrerupt sunetul unei note. II. s. n. pasaj dintr-o compoziție executat în acest mod. (< it. legato)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
legáto adv.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
legato (cuv. it. „legat”), indicație de interpretare care arată succesiunea fără nici o întrerupere a sunetelor. În muzica vocală și la instr. de suflat, pasajul în l. se execută printr-o singură respirație; la instr. de coarde cu arcuș, l. se execută într-o singură trăsătură de arcuș; la instr. cu claviatură*, ridicarea degetului de pe clapă se face abia după apăsarea celei următoare. L. se indică în partitură* printr-un arc, așezat deasupra grupului de note*. Uneori se utilizează superlativul legatissimo care se notează prin cuvântul însuși. Ant.: non. l. Semnul l., în muzica vocală, mai arată că un grup de note se cântă într-o singură silabă de text. În acest caz, subdiviziunile [v. diviziune (1)] de optime, șaiprezecime etc.se notează prin bare (II, 1), ca în muzica instr. ♦ L. de prelungire are rolul de a prelungi valoarea* unei note, inclusiv peste o bară (II, 3) de măsură. V. punct; sincopă.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink