LEGATÁR, -Ă, legatari, -e, s. m. și f. Persoană care beneficiază de un legat². – Din fr. légataire, lat. legatarius.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

LEGATÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană în favoarea căreia se face un legat. /<lat. legatarius, fr. légataire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LEGATÁR, -Ă s.m. și f. Beneficiar al unui legat. ◊ Legatar universal = cel căruia cineva îi lasă prin testament întreaga sa avere. [Cf. fr. légataire, lat. legatarius].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LEGATÁR, -Ă s. m. f. beneficiar al unui legat². (< fr. légataire, lat. legatarius)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

legatár s. n., pl. legatári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink