Din totalul de 21 sunt afișate 20 definiții pentru lectio, lecție   declinări

LÉCȚIE, lecții, s. f. 1. Formă de bază a învățământului, desfășurată cu o clasă de elevi, într-un timp determinat, sub conducerea unui învățător sau a unui profesor în conformitate cu programa de învățământ; oră școlară consacrată unui obiect de studiu. ◊ Expr. A da lecții = a medita (elevii) în particular. A lua lecții = a studia o disciplină cu ajutorul unui profesor, în afara unei instituții de învățământ. A ieși (sau a scoate) la lecție = a ieși sau a fi chemat în fața învățătorului sau a profesorului pentru a fi ascultat. 2. Ceea ce este obligat să învețe și să scrie un elev (acasă) la recomandarea învățătorului sau a profesorului. ◊ Expr. A spune lecția = a expune în fața învățătorului sau a profesorului cunoștințele însușite. A-și face lecțiile = a-și pregăti temele școlare. 3. (în forma lecțiune) Forma sub care se prezintă un text, în diferitele lui manuscrise sau ediții, datorită modului în care a fost citit și interpretat de un copist sau de un editor; citire comparativă a unui text în scopul de a-i stabili versiunea autentică. 4. Sfat, povață, regulă de conduită care se recomandă cuiva pe un ton dojenitor; p. ext. mustrare, dojană. 5. învățătură folositoare trasă de cineva în urma unei întâmplări neplăcute. [Var.: lecțiúne s. f.]Din germ. Lektion, lat. lectio, -onis.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LÉCȚIE, lecții, s. f. 1. Formă de bază a organizării activității instructiv-educative din școală, desfășurată cu o clasă de elevi, într-un timp determinat, sub conducerea unui învățător sau a unui profesor în conformitate cu programa de învățământ; oră școlară consacrată unui obiect de studiu. ◊ Expr. A da lecții = a medita (elevii) în particular. A lua lecții = a studia o disciplină cu ajutorul unui profesor, în afara unei instituții de învățământ. A ieși (sau a scoate) la lecție = a ieși sau a fi chemat în fața învățătorului sau a profesorului pentru a fi ascultat. 2. Ceea ce este obligat să învețe și să scrie un școlar (acasă) la recomandarea învățătorului sau a profesorului. ◊ Expr. A spune lecția = a expune în fața învățătorului sau a profesorului cunoștințele însușite. A-și face lecțiile = a-și pregăti temele școlare cuvenite. 3. (În forma lecțiune) Forma sub care se prezintă un text, în diferitele lui manuscrise sau ediții, datorită modului în care a fost citit și interpretat de un copist sau de un editor; citire comparativă a unui text în scopul de a-i stabili versiunea autentică. 4. Sfat, povață, regulă de conduită care se recomandă cuiva pe un ton dojenitor; p. ext. mustrare, dojană. 5. Învățătură folositoare trasă de cineva în urma unei întâmplări neplăcute. [Var.: lecțiúne s. f.] – Din germ. Lektion, lat. lectio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

LECȚIÚNE s. f. v. lecție.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

lécție (oră de clasă, temă) (-ți-e) s. f., art. lécția (-ți-a), g.-d. art. lécției; pl. lécții, art. lécțiile (-ți-i-)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LÉCȚIE s. 1. v. temă. 2. v. meditație. 3. v. oră.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. lecțiune - LauraGellner

LÉCȚIE s. v. concluzie, învățământ, învățătură, pildă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. lecțiune - LauraGellner

LÉCȚIE ~i f. 1) Formă de bază a activității instructiv-educative din școală, prin care se transmit elevilor anumite cunoștințe într-o unitate de timp. ~ de chimie. ~ de muzică. ◊ A da ~i a pregăti elevi în particular; a medita. 2) Temă indicată elevilor de către profesor pentru a fi pregătită acasă. ◊ A-și face ~ile a-și pregăti temele date pentru ziua următoare. 3) Dezaprobare verbală adresată cuiva în semn de nemulțumire; reproș; imputare; mustrare; dojană. 4) fig. Învățătură căpătată de pe urma unei întâmplări. [G.-D. lecției; Sil. -ți-e] / <germ. Lektion, lat. lectio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. lecțiune - LauraGellner

LÉCȚIE s.f. 1. Formă de bază a organizării muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunoștințe într-o unitate de timp; oră de școală consacrată unei anumite discipline. ◊ A da (sau a lua) lecții = a (se) medita (2) în particular. ♦ Temă, ceea ce elevul are de învățat la o materie într-o zi. 2. (Fig.) Învățătură morală, experiență (culeasă în urma unei întâmplări etc.). 3. Dojană, mustrare. [Gen. -iei, var. lecțiune s.f. / < lat. lectio, cf. it. lezione, germ. Lektion].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LECȚIÚNE s.f. 1. Fiecare dintre formele în care se prezintă textul unui autor în diferite manuscrise sau ediții; fel de a citi un (pasaj dintr-un) text pentru stabilirea versiunii lui originare. 2. V. lecție. [Pron. -ți-u-. / < lat. lectio, cf. germ. Lektion].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LÉCȚIE s. f. 1. formă de bază a organizării muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunoștințe într-o unitate de timp; oră de școală consacrată unei anumite discipline. ♦ a da (sau a lua) ~ ții = a (se) medita (2) în particular. ◊ temă, ceea ce elevul are de învățat la o materie într-o zi. 2. (fig.) învățătură morală, experiență (culeasă în urma unei întâmplări etc.). 3. dojană, mustrare. (< germ. Lektion, lat. lectio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

lécție (ped.) s. f. (sil. -ți-e), art. lécția (sil. -ți-a), g.-d. art. lécției; pl. lécții, art. lécțiile (sil. -ți-i)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. lecțiune - LauraGellner

lecțiúne (filologică) s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. lecțiúnii; pl. lecțiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lécție (-íi), s. f. – Oră de învățămînt; temă. – Var. lecțiune. Lat. lectionem, cu pron. din germ. Lektion (sec. XIX), cf. pol. lekcja, rus. lekcija.Cf. lector, s. m., din fr. lecteur; lectură, s. f., din fr. lecture.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

lecți(un)e f. 1. învățătură dată sau primită: a da, a lua lecțiuni; 2. ceea ce un școlar învață pe din afară: a recita lecțiunea; 3. fig. învățăminte, înștiințări date: lecțiunile experienței.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*lecțiúne f. (lat. léctio, -ónis, d. légere, a citi. V. culeg, înțeleg). Ceĭa ce profesoru explică și dă elevuluĭ să învețe pe de rost, să înțeleagă saŭ să exercite: profesoru dă elevului lecțiunĭ de matematică, de piano, de dans; elevu ĭa lecțiunĭ de la profesor saŭ cu profesoru. Formă, versiune particulară a unuĭ text. Fig. Învățătură: lecțiunile experiențeĭ se plătesc adese-orĭ foarte scump. Învățătură de minte, pedeapsă (mustrare, bătaĭe saŭ altă suferință): această cădere a fost o bună lecțiune pentru impertinența luĭ. – Ob. lécție, ceĭa ce se dă elevuluĭ de învățat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

concért-lécție (de balet) s.n. (muz.) Concert organizat special pentru a servi ca lecție pentru persoanele care vor să se inițieze în problemele muzicii/baletului ◊ „Astăzi după-amiază (ora 16) Filarmonica organizează un concert-lecție. I.B. 20 VI 61 p. 1. ◊ „La Opera română se preconizează organizarea unor concerte-lecții de balet pentru public, în special pentru studenți și elevi. Se va încerca, astfel, prezentarea, pe scena primului teatru al țării, a evoluției baletului de-a lungul timpului, prin comentarii și demonstrații practice.” I.B. 22 XI 73 p. 2. ◊ „[...] în continuare și-a propus un program bogat de concerte, concerte-lecții, expuneri ilustrate și exemplificate din istoria și evenimentele genului.” R.l. 19 III 81 p. 2 (din concert + lecție [de balet]; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

conferínță-lécție s.f. Conferință organizată special pentru a servi drept lecție ◊ „Problemele expuse cursanților sub formă de conferințe-lecții sunt problemele generale ale artei, istoriei, teoriei și practicii filmului.” Cont. 15 III 67 p. 5 (din conferință + lecție)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

disc-lécție s.n. Disc care conține o lecție ◊ „Mapele celor trei discuri-lecții vor fi însoțite de ilustrații, explicații și note.” I.B. 14 XI 62 p. 1 (din disc + lecție)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

emisiúne-lécție s.f. Lecție transmisă prin radio sau televiziune ◊ Emisiuni-lecție pentru lucrătorii din agricultură.” Sc. 14 I 71 p. 5. ◊ „Vor fi difuzate astfel [la radio] emisiuni-lecție la: filozofie și socialism științific, literatură română și biologie.” Pr.R.TV 28 III3 IV 71 p. 6 (din emisiune + lecție)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

film-lécție s.n. Film cu caracter de lecție ◊ „D.P. nu a făcut un film-lecție despre viața și opera lui țuculescu și nici n-a încercat o cercetare exhaustivă a creației acestuia.” Cont. 23 IX 66 p. 5; v. și R.l. 12 XI 66 p. 6 (din film + lecție; Fl. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 167)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink