3 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LECIT s. n. v. lecită.

LECITĂ, lecite, s. f. Vas grecesc de ceramică, de formă cilindrică alungită, cu gâtul strâmt, cu gura în formă de pâlnie și cu o singură toartă, folosit pentru păstrarea parfumurilor și a uleiurilor. [Var.: lecit s. n.] – Din fr. lécythe.

lechitos[1] sn vz lecită corectat(ă)

  1. În original, incorect accentuat: lechitos LauraGellner

leci sf [At: M. D. ENC. / V: lechitos sn, lecit sn / Pl: ~te / E: fr lécythe, ngr λεκίτος] Vas grecesc de ceramică, de formă cilindrică, cu gâtul strâmt, cu gura în formă de pâlnie și cu o singură toartă, folosit pentru păstrarea parfumurilor și a uleiurilor.

LECITĂ, lecite, s. f. Vas grecesc de ceramică, de formă cilindrică alungită, cu gâtul strâmt, cu gura în formă de pâlnie și cu o singură toartă, folosit pentru păstrarea parfumurilor și a uleiurilor. [Var.: lecit s. n., în DN lechitos s. n.] – Din fr. lécythe.

LECHITOS s.n. (Ant.) Urcior pentru untdelemn, folosit și ca vas funerar. [Var. lecit s.n. / < gr. lekythos, cf. fr. lecythe].

LECIT(O)- elem. „gălbenuș de ou, embrion”. (< fr. lécith/o/-, cf. gr. lekithos)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-LECIT „vitelus, vitelin”. ◊ gr. lekithos „gălbenuș de ou” > fr. -lécithe > rom. -lecit.

LECITO- „gălbenuș de ou, embrion”. ◊ gr. lekithos „gălbenuș de ou” > fr. lécitho-, engl. id. > rom. lecito-.~blast (v. -blast), s. n., gălbenuș care conține blastomere; ~cel (v. -cel1), s. n., cavitate embrionară care generează vezicula ombilicală și intestinul primitiv.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LECÍT (< fr.) s. n. (La vechii greci) Vas mic din ceramică, de formă alungită, cu gâtul înalt, cu gura în formă de pâlnie și cu o singură toartă, decorat cu picturi sau reliefuri, folosit pentru păstrarea parfumurilor și a uleiurilor.

Intrare: lecit (suf.)
lecit2 (afix) element de compunere
afix (I7)
  • lecit
Intrare: lecită
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leci
  • lecita
plural
  • lecite
  • lecitele
genitiv-dativ singular
  • lecite
  • lecitei
plural
  • lecite
  • lecitelor
vocativ singular
plural
lecit1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lecit
  • lecitul
  • lecitu‑
plural
  • lecite
  • lecitele
genitiv-dativ singular
  • lecit
  • lecitului
plural
  • lecite
  • lecitelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lechitos
  • lechitosul
  • lechitosu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • lechitos
  • lechitosului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: lecito
prefix (I7-P)
Surse flexiune: MDN '08
  • lecito
lecit2 (afix) element de compunere
afix (I7)
  • lecit
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

leci, lecitesubstantiv feminin

  • 1. Vas grecesc de ceramică, de formă cilindrică alungită, cu gâtul strâmt, cu gura în formă de pâlnie și cu o singură toartă, folosit pentru păstrarea parfumurilor și a uleiurilor. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

lecitoelement de compunere, prefix

  • 1. Element de compunere cu semnificația „gălbenuș de ou, embrion”. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.