3 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) fricos, mișel. 2. Adj. Care demonstrează, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei. – Din fr. lâche.

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) fricos, mișel. 2. Adj. Care demonstrează, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei. – Din fr. lâche.

laș1 s [At: L. ROM. 1962, 640 / Pl: ? / E: ger Lasche] (Rar) Piesă metalică de unire a două elemente ale unui ansamblu Si: eclisă1 (1).

laș2, ~ă smf, a [At: C. A. ROSETTI, N. I. 68 / V: (îvr) lace / Pl: ~i, ~e / E: fr lâche] 1-2 (Persoană) lipsit(ă) de curaj și de sentimentul onoarei Si: fricos, josnic, mârșav, mișel. 3-4 (Persoană) necinstit(ă).

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj. (Despre oameni și despre caracterul lor) Lipsit de bărbăție și de sentimentul onoarei, fricos, mișel; (despre acțiuni) care dovedește un astfel de caracter. Îți închipui că ai o armă împotriva mea și-o întrebuințezi într-un mod laș. BARANGA, I. 189. Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tînguitor. COȘBUC, P. I 194. Cei răi sînt totdeauna lași. BĂLCESCU, O. I 103. ◊ (Substantivat) Trec peste lașii ce vor să rămînă în lanțuri de cîine. NECULUȚĂ, Ț. D. 30. Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de ea. Să aibă tot, cei lași ar vrea, Pe neluptat. COȘBUC, P. I 151.

LAȘ, -Ă adj. Fricos, slab de înger; mișel. [< fr. lâche, cf. lat. laxus – slab].

LAȘ, -Ă I. adj., s. m. f. (om) fricos, slab de înger; mișel. II. adj. care denotă lipsă de curaj. (< fr. lâche)

LAȘ ~ă (~i, ~e) și substantival Care vădește lipsă de curaj și demnitate; fricos. /<fr. lâche

*laș, -ă adj., pl. f. e (fr. lâche, neîntins, și (fig.) laș, [d. lat. laxus, lax]; lâcher, a da drumu, a lăsa. V. las). Fricos, mișel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

laș adj. m., s. m., pl. lași; adj. f., s. f. lașă, art. lașa, pl. lașe

laș adj. m., s. m., pl. lași; adj. f., s. f. lașă, art. lașa, pl. lașe

laș adj. m., s. m., pl. lași; f. sg. lașă, pl. lașe

laș, pl. lași, f. lașă, pl. lașe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LAȘ adj., s. fricos, (livr., fam. și depr.) poltron, (pop.) mișel, (înv.) codaci. (Om ~.)

LAȘ adj., s. fricos, (livr. și fam.) poltron, (pop.) mișel, (înv.) codaci. (Om ~.)

Laș ≠ brav, curajos, viteaz, neînfricat, temerar

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

laș (lașe), adj. – Fricos, poltron. Fr. lâche.Der. lașitate, s. f., format după fr. lâcheté.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Patience for poltroons (engl. „Răbdarea e pentru lași”) – Shakespeare, Henric VI (partea a treia, act. I, sc. 1). Acțiunea piesei înfățișează luptele din secolul al XV-lea dintre familiile domnitoare engleze, lupte cunoscute sub denumirea de „Războiul celor două roze”. Nobilii care-l sprijineau pe Henric (și care, ca semn distinctiv, purtau roze roșii la pălărie), urmărind să-i înlăture pe partizanii ducelui de York (roze albe), vor să acționeze rapid și energic. Regele le cere răbdare. Lordul Clifford replică: „Răbdarea-i bună pentru lași”… Dar tot Shakespeare spune în Othello, prin gura lui Iago (act. II, sc. 3): „How poor are they that have no patience!” (Ce săraci sînt cei ce n-au răbdare!). Noi spunem: Cu răbdarea treci marea; Cu răbdare frunza dudului se face mătase… LIT.

Intrare: laș (adj.)
laș1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • laș
  • lașul
  • lașu‑
  • lașă
  • lașa
plural
  • lași
  • lașii
  • lașe
  • lașele
genitiv-dativ singular
  • laș
  • lașului
  • lașe
  • lașei
plural
  • lași
  • lașilor
  • lașe
  • lașelor
vocativ singular
plural
lace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: laș (piesă)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • laș
  • lașul
plural
genitiv-dativ singular
  • laș
  • lașului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: laș (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • laș
  • lașul
  • lașu‑
plural
  • lași
  • lașii
genitiv-dativ singular
  • laș
  • lașului
plural
  • lași
  • lașilor
vocativ singular
  • lașule
plural
  • lașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

laș, lașăadjectiv

  • 1. Lipsit de curaj și de sentimentul onoarei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cei răi sînt totdeauna lași. BĂLCESCU, O. I 103. DLRLC
  • 2. Care demonstrează, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îți închipui că ai o armă împotriva mea și-o întrebuințezi într-un mod laș. BARANGA, I. 189. DLRLC
    • format_quote Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tînguitor. COȘBUC, P. I 194. DLRLC
etimologie:

laș, lașisubstantiv masculin
lașă, lașesubstantiv feminin

  • 1. Om lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; om fricos, mișel. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • format_quote Trec peste lașii ce vor să rămînă în lanțuri de cîine. NECULUȚĂ, Ț. D. 30. DLRLC
    • format_quote Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de ea. Să aibă tot, cei lași ar vrea, Pe neluptat. COȘBUC, P. I 151. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.