12 definiții pentru «lapidar»   declinări

LAPIDÁR, -Ă, lapidari, -e, adj. 1. (Despre inscripții, ornamente) Săpat în piatră. 2. (Despre stil, vorbire) Care evocă prin concizie (și vigoare) stilul inscripțiilor latine; laconic, scurt, concis. – Din fr. lapidaire.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LAPIDÁR, -Ă, lapidari, -e, adj. 1. (Despre inscripții, ornamente) Săpat în piatră. 2. (Despre stil, vorbire) Care evocă prin concizie (și vigoare) stilul inscripțiilor latine; laconic, scurt, concis. – Din fr. lapidaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

lapidár adj. m., pl. lapidári; f. lapidáră, pl. lapidáre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LAPIDÁR adj. v. concis.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Lapidar ≠ restrâns, strâns
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LAPIDÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) (despre inscripții, ornamente) Care este cioplit în piatră; gravat în piatră. 2) (despre formule, expresii, stil, vorbire) Care constă din puține cuvinte; concis; laconic; succint. /<fr. lapidaire, lat. lapidarius.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LAPIDÁR2 ~i m. Meseriaș specializat în prelucrarea pietrelor scumpe (cu excepția diamantelor). /<fr. lapidaire, lat. lapidarius
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LAPIDÁR, -Ă adj. 1. (Liv.; despre inscripții) Gravat în piatră. 2. (Despre stil, expuneri etc.) Scurt, concis (ca stilul unei inscripții). [Cf. fr. lapidaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LAPIDÁR, -Ă adj. 1. de piatră. 2. (despre inscripții) gravat în piatră. 3. (despre stil, vorbire etc.) scurt, concis, laconic. (< fr. lapidaire, lat. lapidarius)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

lapidár adj. m., pl. lapidári; f. sg. lapidáră, pl. lapidáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lapidar a. propriu inscripțiunilor săpate în piatră: stil lapidar, conciz, ferm și maiestos.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*lapidár, -ă adj. (lat. lapidarius, d. lapis, lápidis, peatră [!]). Relativ la petre. Stil lapidar, stil propriŭ inscripțiunilor săpate pe peatră (marmură, bronz ș. a.). Fig. Concis, ferm și maĭestuos. Adv. În mod lapidar. Subst. Lucrător (șlefuitor) de diamante.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink