LANOLINĂ, lanoline, s. f. Substanță grasă obținută prin prelucrarea lânii brute de oi și folosită în industrie, în medicină și în cosmetică. – Din fr. lanoline.

lanolină sf [At: ȘĂINEANU, ENC. ROM. / Pl: ~ne / E: fr lanoline] 1 Substanță grasă secretată de pielea oilor. 2 Produs gras obținut prin prelucrarea lânii brute a oilor, folosită în industrie, în medicină și în cosmetică.

LANOLINĂ, lanoline, s. f. Substanță grasă obținută prin prelucrarea lânii brute de oi și întrebuințată în industrie, în medicină și în cosmetică. – Din fr. lanoline.

LANOLINĂ s. f., Substanță grasă, obținută prin spălarea lînei brute sau printr-o operație de extragere cu ajutorul solvenților și întrebuințată în industrie, în medicină, în cosmetică.

LANOLINĂ s.f. Substanță grasă gălbuie, care rezultă din spălarea lînii brute, întrebuințată în medicină, în industrie, în cosmetică etc. [< fr. lanoline].

LANOLINĂ s. f. substanță grasă, gălbuie, din spălarea lânii brute, folosită în medicină, în industrie și în cosmetică. (< fr. lanoline)

LANOLINĂ ~e f. Substanță grasă, secretată de pielea oilor și obținută prin prelucrarea lânii acestora, folosită în industrie, medicină și cosmetică. Cremă cu ~. [G.-D. lanolinei] /<fr. lanoline

lanolìnă f. substanță grasă de lână spălată, protege în contra infecțiunilor cutanate.

*lanolínă f., pl. e (lat. lana, lînă, óleum, uleĭ, și sufixu -ină). Un fel de grăsime care se scoate din usucu lîniĭ de oaĭe și care se întrebuințează, ca și vaselina, ca alifie: lanolină boricată, fenicată.

lanolină s. f., g.-d. art. lanolinei; pl. lanoline

lanolină s. f., g.-d. art. lanolinei; pl. lanoline

lanolină s. f., g.-d. art. lanolinei; pl. lanoline

lanolină, lanoline s. f. 1. om bun la suflet / cumsecade / generos. 2. (intl.) om naiv / credul.