landă sf [At: BARASCH, I. N. 36/25 / Pl: ~de / E: fr lande] (Lpl) Șes întins situat pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mișcătoare.

LANDĂ, lande, s. f. Șes întins pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine fixe sau mobile, nefertile.

LANDĂ s.f. (Geol.) Șes de pe țărmurile atlantice, format din nisipuri neproductive, fixe sau zburătoare. [< fr. lande, cf. celt. landa].

LANDĂ s. f. șes de pe țărmurile atlantice, din nisipuri neproductive. (< fr. lande)

landă (șes nisipos) s. f., g.-d. art. landei; pl. lande

landă (șes nisipos) s. f., g.-d. art. landei; pl. lande

landă (șes nisipos) s. f., g.-d. art. landei; pl. lande

LANDÉ, Alfred (1888-1975), fizician teoretician american, de origine germană. Prof. univ. la Tübingen. Din 1931 s-a stabilit în S.U.A., devenind prof. la Univ. Columbus (Ohio). Cercetări în spectroscopia atomică, a elaborat „teoria efectului Zeeman” (1921) și a introdus, în mecanica cuantică, factorul L. (1922).

LANDET (LANDÉ), Jean Baptiste (?-1748), dansator și coregraf francez. Maestru de balet la Curtea regală suedeză (1727). Din 17930, profesor de dans la Sankt-Petersburg, fiind unul dintre întemeietorii școlii de dans de aici, nucleu al viitoarei Școli a Teatrului Imperial. A introdus dansul clasic în Rusia.