LAMÍNĂ, lamine, s. f. 1. (Bot.) Limb (1). 2. Strat subțire care face parte din structura unei formațiuni anatomice. 3. (Tehn.) Corp în formă de lamă sau de fir. – Din lat., engl. lamina.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LAMÍNĂ s.f. 1. (Bot.) Partea lățită a unei frunze; limb. 2. Strat subțire care face parte din structura unei formații anatomice. [Cf. it., lat. lamina].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LAMÍNĂ s. f. 1. limb (1). 2. strat subțire din structura unei formații anatomice. 3. (tehn.) corp în formă de lamă sau de fir. (< it., lat., engl. lamina)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LAMÍNĂ s. v. limb.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lamínă s. f., g.-d. art. lamínei; pl. lamíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

lamine (sedim.), (engl.= lamina), subunități milimetrice ale stratelor, adesea cu forme lenticulare și dispoziție orizontală, oblică sau convolută, care intră în alcătuirea dep. sedimentare. L. se formează datorită variației de intensitate a unora dintre factorii care controlează procesul de sedimentare și este un element structural planar caracterizat prin „direcție și cădere”. L. pot fi: drepte, sigmoidale, tangențiale etc.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink